Gamma Cassiopeiae
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Gamma Cassiopeiae | |||||
| |||||
| Denumire Bayer | |||||
| Denumire Flamsteed | |||||
| Date de observație | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Constelație | Cassiopeia | ||||
| Magnitudine aparentă | între +2,20 și +3,40 | ||||
| Magnitudine aparentă vizuală | |||||
| Magnitudine absolută (Mv) | −3,98  | ||||
| Clasificare spectrală | B0.5IVe | ||||
| Tipul de variabilă | Stea variabilă de tip Gamma Cassiopeiae | ||||
| Declinație | +60° 43′ 00.2984″[1] | ||||
| Ascensie dreaptă | 00h 56m 42.50108s[1] | ||||
| Diametru angular | |||||
| Adjectiv | |||||
| Astrometrie | |||||
| Mișcare proprie (μ) | AD: +25.17[1] msa/an Dec.: –3.92[1] msa/an | ||||
| Viteză radială (Rv) | |||||
| Mișcare proprie (μ) | |||||
| Paralaxă (π) | |||||
| Eroare paralaxă | |||||
| Distanța față de Terra | 610 al ( pc) | ||||
| Distanța față de centrul Căii Lactee | |||||
| Perioadă galactică | |||||
| Orbită | |||||
| Companion/pereche | |||||
| Perioadă orbitală | |||||
| Axă semimajoră | |||||
| Excentricitate | |||||
| Înclinare | |||||
| Detalii | |||||
| Masă | 17[2] M☉ | ||||
| Rază | 10[2] R☉ | ||||
| Luminozitate | 34.000[2] L☉ | ||||
| Metalicitate | |||||
| Gravitație la suprafață | |||||
| Rotație stelară | 432 km/s[3] | ||||
| Vârstă | 8,0 ± 0,4 milioane de ani[3] | ||||
| Temperatură | 25.000 K[2] | ||||
| Diametru | D☉ | ||||
| Viteză rotațională | km/s | ||||
| Masă | M☉ | ||||
| Rază | R☉ | ||||
| Luminozitate | L☉ | ||||
| Metalicitate | |||||
| Gravitație la suprafață | |||||
| Rotație stelară | |||||
| Vârstă | |||||
| Temperatură | |||||
| Diametru | D☉ | ||||
| Alte denumiri | |||||
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||
Modifică date / text  | |||||
Gamma Cassiopeiae (γ Cas / γ Cassiopeiae) este o stea variabilă, a cărei luminozitate se schimbă în mod neregulat între magnitudinile +2,20 și +3,40; este situată în constelația Cassiopeia.
Denumiri
Deși este o stea destul de strălucitoare, ea nu posedă un nume tradițional arab sau latin. În chineză, totuși, ea poartă numele Tsih, care semnifică „biciul”. Cel de-al doilea astronaut american, Virgil Ivan « Gus » Grissom, a supranumit steaua Navi după cel de-al doilea prenume al său spus invers. Steaua era utilizată ca punct de navigație ușor reperabil în timpul misiunilor spațiale.
Caracteristici
Steaua este situată în centrul lui „W” caracteristic care formează constelația Cassiopeia.
Este prototipul stelelor variabile de tip Gamma Cassiopeiae.
Magnitudinea aparentă a acestei stele era de +2,2 în 1937, +3,4 în 1940, +2,9 în 1949, +2,7 în 1965, iar acum este de +2,15. La strălucirea maximă, γ Cassiopeiae depășește atât α Cassiopeiae (magnitudine +2,25) cât și β Cassiopeiae (magnitudine +2,3).
Este o stea în rotație rapidă care posedă o umflare la ecuator. Aceasta combinată cu puternica luminozitate, rezultă de aici o pierdere de materie care formează un disc în jurul stelei. Emisiile și variațiile de luminozitate sunt create probabil de acest disc.
Gamma Cassiopeiae este și o binară spectroscopică cu o perioadă orbitală de circa 204 zile și o excentricitate valorând 0,26, adică „vecină cu zero”, potrivit referințelor. Masa companionului său se presupune că este de ordinul celui al Soarelui (Harmanec et al. 2000, Miroschnichenko et al. 2002).
Gamma Cassiopeiae este și prototipul unui mic grup de surse stelare de raze X al căror flux este de circa 10 ori mai mare decât al celui emis de stelele B sau Be, care arată cicluri de la foarte scurtă la lungă perioadă. Particularitatea spectrului X este de a fi „termic” și poate de a fi emis de plasmele având temperaturi mergând până la zece milioane de Kelvin. Istoric, se propusese că aceste raze X ar putea fi emise de stea, provenind de la un vânt cald sau de la un disc aflat în jurul stelei, acretându-se pe suprafața unui companion degenerat, cum ar fi o pitică albă sau o stea neutronică. Acum se înțelege că cele două ipoteze ridică dificultăți de interpretare. De exemplu, se vede greu cum o cantitate suficientă de materie poate fi acretată de o pitică albă ținând cont de distanța stelei secundare (a cărei natură nu este cunoscută), dedusă din perioada orbitală, pentru a produce un asemenea flux de raze X (aproape 10^33 erg/secundă). O stea neutronică ar putea cu ușurință să genereze acest flux de raze X, dar razele X emise de steaua neutronică sunt netermice, și, prin urmare, în dezacord aparent cu proprietățile spectrale.
Este și o stea dublă vizuală, purtând denumirea ADS782AB.
Note
- ^ a b c d van Leeuwen, F. (noiembrie 2007), „Validation of the new Hipparcos reduction”, Astronomy and Astrophysics, 474 (2): 653–664, arXiv:0708.1752
, Bibcode:2007A&A...474..653V, doi:10.1051/0004-6361:20078357 - ^ a b c d Sigut, T. A. A.; Jones, C. E. (octombrie 2007), „The Thermal Structure of the Circumstellar Disk Surrounding the Classical Be Star γ Cassiopeiae”, Astrophysical Journal, 668 (1): 481–491, arXiv:0706.4036 , Bibcode:2007ApJ...668..481S, doi:10.1086/521209
- ^ a b Zorec, J.; Frémat, Y.; Cidale, L. (). „On the evolutionary status of Be stars. I. Field Be stars near the Sun”. Astronomy and Astrophysics. 441: 235. arXiv:astro-ph/0509119 . Bibcode:2005A&A...441..235Z. doi:10.1051/0004-6361:20053051.
- ^ Falkner, David E. (). „The Autumn Constellations”. The Mythology of the Night Sky. Patrick Moore's Practical Astronomy Series. p. 139. doi:10.1007/978-1-4614-0137-7_8. ISBN 978-1-4614-0136-0.
- ^ „CCDM J00567+6043AB -- Double or multiple star”, SIMBAD, Centre de Données astronomiques de Strasbourg, accesat în
Bibliografie
- Cranmer, S., Smith, M., and Robinson, R., "A multiwavelength campaign on gamma Cassiopeiae IV. The case for illuminated disk-enhanced wind streams," 2002, "ApJ," 537, 433
- Miroschnichenko, A. S., Bjorkman, K. S., and Krugov, V. D. 2002, "Binary nature and long term nature of gamma Cassiopeiae," "Pub. Astron. Soc. Pacific," 114, 1226
- P. Harmanec, P. et al, "Binary Nature and Orbital Elements of Gamma Cas", 2000, Astronomy and Astrophysics, 364, L85.
- Robinson, R. D., Smith, M. A., and Henry, G. W., "X-ray and optical variations in the classical Be star gamma Cas," 2002, "ApJ", 575, 435
- Smith, M. A., Cohen, D. H., Gu, M., "et al", "High resolution Chandra spectroscopy of gamma Cas (B0.5e)", 2004, "ApJ", 600, 972
- Smith, M. A. and Robinson, R. D., "A multiwavelength campaign on gamma Cas III. The case for magnetically controlled circumstellar kinematics, 1999, "ApJ", 517, 866
Legături externe
- en Gamma Cassiopeiae and the Be Stars' Arhivat în , la Wayback Machine..
- en A New Class of X-ray Star?
| ||||||||||||||
Portal Astronomie
 | Acest articol legat de stele sau roiuri stelare este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui ! |
