Pitică roșie
Acest articol se referă la un tip de pitică. Pentru alte sensuri, vedeți Pitică (dezambiguizare).
Diagrama Hertzsprung-Russell
Tip spectral
Pitice cenușii
Pitice albe
Pitice roșii
Subpitice
Secvența principală
(„pitice”)
(„pitice”)
Subgigante
Gigante
Gigante luminoase
Supergigante
Hipergigante
Magnitu-
dinea
absolută
(MV)
Conform diagramei Hertzsprung-Russell, o stea pitică roșie este o stea mică și relativ rece, din secvența principală, de tip spectral M sau K târzie.
Ele constituie marea majoritate a stelelor și au o masă mai mică decât jumătate din masa Soarelui (până la aproximativ 0.075 mase solare, mai jos de această masă sunt stelele tip pitică cenușie). Stelele roșii pitice reprezintă 80% din cele 200-400 de miliarde de astre din galaxia noastră.[1]
Au o temperatură la suprafață mai mică de 4000 K.
În februarie 2013, astronomii de la Centrul de astrofizică al Universității Harvard din Statele Unite afirmă că 6% dintre piticele roșii au în jurul lor planete cu mărimi comparabile cu cea a Terrei și care sunt potențial locuibile.[2]
Exemple
- Gliese 445
- Ross 128
Note
- ^ 100 de planete locuibile la doi pași Arhivat în , la Wayback Machine., 28 martie 2012, Iulian Ioncea, Adevărul, accesat la 12 mai 2012
- ^ Cercetătorii au descoperit noi PLANETE unde oamenii pot trăi Arhivat în , la Wayback Machine., 7 februarie 2013, RL Online, România liberă, accesat la 25 iunie 2013
| Control de autoritate |
|  |
|---|
 | Acest articol legat de stele sau roiuri stelare este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui ! |
