Walter Laqueur

Walter Laqueur
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Breslau, Germania[5] Modificați la Wikidata
Decedat (97 de ani)[3][4][6] Modificați la Wikidata
Washington, D.C., District of Columbia, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatHar Hamenuhot[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
cadru didactic universitar[*]​
politolog[*]​
jurnalist
analist politic[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7][8][9]
limba ebraică[7] Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieUniversitatea Johns Hopkins
Universitatea Brandeis[*]​
Universitatea Harvard
Universitatea din Chicago
Universitatea Georgetown
Universitatea din Tel Aviv  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Walter Zeev Laqueur (n. , Breslau, Germania – d. , Washington, D.C., District of Columbia, SUA) a fost un istoric și publicist evreu american originar din Silezia (pe atunci parte din Germania). În anii 1938 a emigrat în Palestina, devenind ulterior cetățean al Israelului, iar in 1953 s-a stabilit în Anglia și Statele Unite. În Statele Unite a fost profesor la Universitățile Brandeis și Georgetown. Domeniul studiilor sale a fost mai ales Holocaustul, Europa în timpul Războiului rece, terorismul și Conflictul din Orientul Mijlociu.

Biografie

Laqueur s-a născut în 1921 la Breslau, pe atunci în Germania (Republica de la Weimar) azi Wroclaw, în Polonia) într-o familie evreiască laică.Tatăl său, Fritz Laqueur era comerciant de salopete, iar mama sa, Elsa născută Berliner, era casnică. Laqueur a învățat la o școală elementară și la Johannesgymnasium din orașul natal, frecventate de copii ai aristocrației germane și ai păturii înstărite evreiești. El s-a distins la învățătură și a terminat școala elementară mai repede, izbutind să obțină diploma de bacalaureat înainte de agravarea represiunii contra evreilor în 1938. Între profesorii săi de liceu s-a numărat istoricul Willy Cohn, care a pierit in Holocaust, deportat fiind în Lituania. [10] În tinerețe Laqueur a achiziționat o cultură vastă, fiind între altele,un cititor asiduu de ziare, s-a îndeletnicit și cu sportul - atletism ușor, fotbal, handbal și box.Din punct de vedere politic ca adolescent a fost atras de ideile comuniste care mai erau difuzate ilegal, între altele, în scrierile lui Karl Korsch și Fritz Sternberg. La 17 ani a renunțat de a se înscrie la studii de inginerie in Cehoslovacia, a lucrat un timp într-o fabrică și a obținut de la autoritățile britanice un certificat de emigrare în Palestina pentru a studia la Universitatea ebraică din Ierusalim. În noiembrie 1938, cu câteva zile înainte de Noaptea de cristal a ieșit din Germania și a ajuns in portul italian Triest, de unde a plecat cu un vapor în Palestina.[11][12] [13][14] Odată ajuns, cu ajutorul financiar al unui unchi, a început studii la Ierusalim. După un an universitar a întrerupt studiile și a lucrat în agricultură în kibuțurile Shaar Hagolan, Eyn Shemer și Zorea, unde a fost cooptat ca membru.La un moment dat s-a accidentat cu o fractură la picior și si-a folosit timpul învățând limba rusă, care a devenit a șasea limbă pe care a stăpânit-o, alături de germană, engleză, ebraică,arabă etc. Apoi a lucrat ca ziarist la Ierusalim,inclusiv în zilele asediului din timpul Războiului de Independență al Israelului și după aceea. La Ierusalim a locuit, mai întâi, în cartierul Issawiye, apoi în Colonia Germană. A învățat ca autodidact și a frecventat adesea Biblioteca Națională. A lucrat la ziarul Hamishmar, apoi Al Hamishmar, al mișcării de tineret sionist socialist Hashomer Hatzair, apoi la Palestine Post, devenit Jerusalem Post. A fost trimis ca reporter la taberele de arest britanice din Cipru. A trimis corespondențe și la ziarele americane și a redactat comentarii politice pentru Jerusalem Post și pentru radio Vocea Israelului. Între timp, părinții săi, care nu au izbutit să emigreze din Germania, au pierit în Holocaust.

Viața privată

Laqueur a fost căsătorit din 1941 cu Naomi Koch, care a decedat în 1995, cu care a avut două fiice. A doua sa soție a fost Christa Susi Genzen.

Bibliografie

  • Gesichter des Antisemitismus. Von den Anfängen bis heute Propyläen, 2008, ISBN 978-3-549-07336-0 (Fețe ale antisemitismului. De la începuturi până astăzi)
  • Die letzten Tage von Europa. Ein Kontinent verändert sein Gesicht, Propyläen, 2006 (Ultimele zile ale Europei. Schimbarea la față a unui continent)
  • Jerusalem. Jüdischer Traum und israelische Wirklichkeit, Propyläen, 2004; altă ediție: Ullstein Taschenbuch, 2004 și 2006 (Ierusalim. Vis evreiesc și realitate israeliană)
  • Krieg dem Westen. Terrorismus im 21. Jahrhundert, Propyläen, 2003 și Ullstein Taschenbuch, 2003 ISBN 3-5483-6678-3 (Război împotriva Occidentului. Terorismul în sec. XX)
  • Generation exodus: the fate of young Jewish refugees from Nazi Germany Brandeis Univ. Press, Hannover, London: Univ. Press of New England, 2001; altă ediție: Tauris Verlag, 2004
  • The Holocaust encyclopedia (Walter Laqueur, ed. Judith Tydor Baumel, assoc. ed.), New Haven Verlag London, Yale University Press, 2001
  • Die globale Bedrohung. Neue Gefahren des Terrorismus. Econ Taschenbuch, 2001, și ediția Propyläen, 2001 (Amenințarea globală. Noi pericole ale terorismului)
  • Geboren in Deutschland. Der Exodus der jüdischen Jugend nach 1933, Propyläen, 2000 (Născuți în Germania. Exodul tineretului evreu după 1933)
  • Weimar, 2000
  • Faschismus, gestern, heute, morgen, Propyläen, 1997 și ediția Ullstein Taschenbuch, 2000 (Fascismul ieri, astăzi, mâine)
  • History of Zionism, 1997
  • Der Schoß ist fruchtbar noch. Der militante Nationalismus der russischen Rechten Kindler, 1993 Taschenbuch și ediția Droemer-Knaur, 1995 (Naționalismul militant al dreptei ruse)
  • Wanderer wider Willen. Erinnerungen 1921-1951, Quintessenz Verlag, 1995, Taschenbuch (carte de buzunar) (Migrant fără voie. Amintiri 1921-1951)
  • Europa auf dem Weg zur Weltmacht 1945-1992, Kindler, 1992 (Europa pe calea spre statutul de putere mondială, 1945-1992)
  • Thursday's Child Has Far to Go. A Memoir of the Journeying Years, Macmillan, 1992
  • Stalin. Abrechnung im Zeichen von Glasnost, Kindler, 1990 (Stalin. Reglarea conturilor sub semnul glasnostiului)
  • Der lange Weg zur Freiheit. Rußland unter Gorbatschow, Ullstein, 1989 (Lungul drum spre libertate. Rusia sub Gorbaciov)
  • Terrorismus. Die globale Herausforderung, Ullstein, 1987 (Terorismul. Provocarea pe plan mondial)
  • Der Mann, der das Schweigen brach. Wie die Welt vom Holocaust erfuhr. (Zeitgeschichte). Walter Laqueur, Richard Breitman. Ullstein Taschenbuch, 1986; ed. a II-a, 1988 (Bărbatul care a rupt tăcerea. Cum a aflat lumea de Holocaust)
  • Der Weg zum Staat Israel. Geschichte des Zionismus, 1985 (Istoria sionismului)
  • Jahre auf Abruf. Roman vom Überleben eines jüdischen Arztes im Berlin des Dritten Reiches Deutsche Verlags-Anstalt, 1986 (Roman despre supraviețuirea unui medic evreu în Berlin, în cel de-al treilea reich)
  • Europa vor der Entscheidung ed. Kindle, 1982 (Europa înaintea deciziei)
  • Terrorismus Athenaeum Verlag, ed. Bodenheim, 1982; și: ed. Suhrkamp, 1984)
  • Was niemand wissen wollte. Die Unterdrückung der Nachrichten über Hitlers Endlösung. Ullstein paperback, 1982 și Ullstein, 1984 (Ceea ce nu voia să știe nimeni. Suprimarea știrilor despre „soluția finală” a lui Hitler)
  • Weimar, die Kultur der Republik. Ullstein paperback, 1982
  • Die deutsche [Jugendbewegung. Eine historische Studie. Walter Laqueur, Barbara Bortfeldt, Verlag Wissenschaft u. Politik, 1962 („Deutsche Jugendbewegung” /organizația Mișcarea germană de tineret/. Studiu istoric)
  • Wissenschaft und Politik, Köln, 1978. ISBN 380468548X Zeugnisse politischer Gewalt. Dokumente zur Geschichte des Terrorismus Athenaeum Verlag, Bodenheim, 1978 (Știință și politică. Mărturii ale violenței politice. Documente privind istoria terorismului)
  • Kriegsausbruch 1914 Nymphenburger Verlagshandlung, 1970 (Izbucnirea în 1914 a războiului)
  • Linksintellektuelle zwischen den beiden Weltkriegen, Nymphenburger Verlagshandlung, 1969 (Intelectualii de stânga în perioada interbelică)
  • Nahost, vor dem Sturm, editura S. Fischer, 1968 (Orientul Apropiat înainte de furtună (sau: atac))
  • Mythos der Revolution S. Fischer, 1967 (Mitul revoluției)
  • Deutschland und Russland Walter Laqueur, Karl Heinz Abshagen, Propyläen Verlag, 1965
  • Neue Welle in der Sowjetunion, Walter Laqueur și alții; Europa Verlag, 1964 (Val nou în Uniunea Sovietică)
  • Heimkehr, Propyläen Verlag, 1964 (Întoarcerea acasă)

Note

  1. ^ a b „Walter Laqueur”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Walter Laqueur, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Walter Laqueur, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ a b c d Walter Laqueur, Autoritatea BnF 
  5. ^ „Walter Laqueur”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Walter Laqueur, Munzinger Personen, accesat în  
  7. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Laqueur a studiat mai târziu jurnalele lui Cohn, încă înainte de a fi fost publicate Three Witnesses: The Legacy of Viktor Klemperer, Willy Cohn, and Richard Koch, Holocaust and Genocide Studies, Volume 10, Issue 3, Winter 1996, Pages 252–266. și ulterior, a povestit în ziarul Die Welt despre împrejurările în care l-a cunoscut pe Willy Cohn și a citit jurnalele sale,Die Tragik der deutschen Juden, Die Welt 27 ianuarie 2007
  11. ^ Richard G.Evans-Obituary:Walter Laqueur,Journal of Contemporary History Vol. 54, No.2 Aprilie 2019,pp.253–255
  12. ^ Richard Breitman, Jeffrey Herf-Obituary: Walter Ze'ev Laqueur Holocaust and Genocide Studies, Vol.33,Nr. 1, Oxford University Press,primăvara 2019,pp.172–173
  13. ^ Emily Langer-Walter Laqueur, eminent scholar who probed the 20th century, dies at 97,The Washington Post,30 septembrie 2018
  14. ^ Maoz Azaryahu în Pissot tel aviviot- Secvențe tel aviviene, Mosad Herzl letzionut,Universitatea din Haifa,2023 p.33

Legături externe

Control de autoritate