Transformata Z

În matematică și prelucrarea semnalelor, transformata Z transformă un semnal discret în domeniul timp, care este un șir de numere reale, într-o reprezentare complexă în domeniul frecvență.

Transformata Z a fost introdusă sub acest nume de E. I. Jury în 1958 în Sampled-Data Control Systems. Ideea de la baza transformatei Z era anterior cunoscută sub numele de "metoda funcției generatoare".

Definiție

Transformata Z, ca și multe alte forme integrale, poate fi definită fie sub o formă unilaterală, fie sub una bilaterală.

Transformata Z bilaterală

Transformata Z bilaterală a unui semnal în timp discret x[n] este o funcție X(z) definită ca

X ( z ) = Z { x [ n ] } = n = x [ n ] z n   {\displaystyle X(z)=Z\{x[n]\}=\sum _{n=-\infty }^{\infty }x[n]z^{-n}\ }

unde n este întreg, iar z este, în general, un număr complex:

z = A e j ϕ {\displaystyle z=Ae^{j\phi }}
unde A este amplitudinea lui z, iar φ este viteza unghiulară (în radiani pe eșantion).

Vezi și

  • Serie Laurent
  • Transformata Laplace
  • Transformata Fourier