Oligocen

Deschiderea în oligocen a Strâmtorii Drake și a trecerii între Tasmania și Antarctida a condus la formarea Curentului Circum-Antarctic și, prin urmare, la răcirea Antarctidei datorită izolării aceasteia de masele de apă mai caldă.

Oligocenul este o epocă geologică a perioadei paleogene și a durat de la aproximativ 33,9 milioane până la 23 milioane de ani înainte de prezent (7001339000000000000♠33.9±0.1 până la 7001230300000000000♠23.03±0.05 Ma). Ca și în cazul altor perioade geologice mai vechi, straturile de rocă care definesc epoca sunt bine identificate, dar datele exacte ale începutului și sfârșitului epocii sunt puțin incerte. Denumirea oligocen a fost inventată în 1854 de paleontologul german Heinrich Ernst Beyrich[1][2] în studiile sale ale albiilor marine din Belgia și Germania.[3] Numele provine din greaca veche ὀλίγος (olígos, „puțin”) și καινός (kainós, „nou”)[4] și se referă la raritatea pe atunci a speciilor de moluște din prezent. Oligocenul este precedat de epoca eocenă și este urmat de epoca miocenă. Oligocenul este a treia și ultima epocă a perioadei paleogene.

Oligocenul este adesea considerat un moment important de tranziție, o legătură între lumea arhaică a eocenului tropical și ecosistemele mai moderne din miocen.[5] Schimbările majore din oligocen au inclus expansiunea globală a stepelor și o retragere a pădurilor tropicale cu frunză lată în zona ecuatorială.

Începutul oligocenului este marcat de un extincție majoră numită Grande Coupure; a prezentat înlocuirea faunei europene cu cea asiatică, cu excepția familiilor endemice de rozătoare și marsupiale. Prin contrast, granița oligocen-miocen nu este legată de un eveniment la scară globală ușor de identificat, ci mai degrabă de granițele locale dintre oligocenul mai cald și miocenul relativ mai rece.

Epoca este caracterizată prin numuliți, lamelibranhiate, gasteropode, echinide, mamifere.

Legături externe

  • en International Commission on Stratigraphy
  • en International Commission on Stratigraphy - Tabelul stratigrafic internațional actual Arhivat în , la Wayback Machine.

Note

  1. ^ Beyrich (noiembrie 1854). „Über die Stellung der hessische Tertiärbildungen” [On the position of the Hessian Tertiary formations]. Verhandlungen Köngliche Preussischen Akademie Wissenschaft Berlin [Proceedings of the Royal Prussian Academy of Sciences at Berlin]: 640–666. 
  2. ^ Wilmarth, Mary Grace (). Bulletin 769: The Geologic Time Classification of the United States Geological Survey Compared With Other Classifications, accompanied by the original definitions of era, period and epoch terms. Washington, D.C., U.S.: U.S. Government Printing Office. p. 53. 
  3. ^ Prothero 2005, p. 472.
  4. ^ „Oligocene”. Online Etymology Dictionary⁠(d). 
  5. ^ Haines, Tim; Walking with Beasts: A Prehistoric Safari, (New York: Dorling Kindersley Publishing, Inc., 1999)


v  d  m
Istoria geologică a Pământului
Era Cenozoică¹
(prezent–66.0 mil.ani)
Cuaternar (prezent–2.588 mil.ani)
Neogen (2.588–23.03 mil.ani)
Paleogen (23.03–66.0 mil.ani)
Oligocen (23.03–33.9 mil.ani) • Eocen (33.9–56.0 mil.ani)Paleocen (56.0–66.0 mil.ani)
Era Mezozoică¹
(66.0–251.902 mil.ani)
Cretacic (66.0–145.0 mil.ani)
Jurasic (145.0–201.3 mil.ani)
Târziu (145.0–163.5 mil.ani) • Mijlociu (163.5–174.1 mil.ani) • Timpuriu (174.1–201.3 mil.ani)
Triasic (201.3–251.902 mil.ani)
Târziu (201.3–237 mil.ani) • Mijlociu (237–247.2 mil.ani) • Timpuriu (247.2–251.902 mil.ani)
Era Paleozoică¹
(251.902–541.0 mil.ani)
Permian (251.902–298.9 mil.ani)
Carbonifer (298.9–358.9 mil.ani)
Pennsylvanian (298.9–323.2 mil.ani) • Mississippian (323.2–358.9 mil.ani)
Devonian (358.9–419.2 mil.ani)
Târziu (358.9–382.7 mil.ani) • Mijlociu (382.7–393.3 mil.ani) • Timpuriu (393.3–419.2 mil.ani)
Silurian (419.2–443.8 mil.ani)
Pridoli (419.2–423.0 mil.ani) • Ludlow (423.0–427.4 mil.ani) • Wenlock (427.4–433.4 mil.ani) • Llandovery (433.4–443.8 mil.ani)
Ordovician (443.8–485.4 mil.ani)
Târziu (443.8–458.4 mil.ani) • Mijlociu (458.4–470.0 mil.ani) • Timpuriu (470.0–485.4 mil.ani)
Cambrian (485.4–541.0 mil.ani)
Furongian (485.4–497 mil.ani) • Mijlociu (497–509 mil.ani) • Timpuriu (509–521 mil.ani) • Terreneuvian (521–541.0 mil.ani)
Eonul Proterozoic²
(541.0 mil.ani–2.5 mld.ani)
Era Neoproterozoică (541.0 mil.ani–1 mld.ani)
Ediacaran (541.0-~635 mil.ani) • Criogenian (~635-~720 mil.ani) • Tonian (~720 mil.ani-1 mld.ani)
Era Mesoproterozoică (1–1.6 mld.ani)
Stenian (1-1.2 mld.ani) • Ectasian (1.2-1.4 mld.ani) • Calymmian (1.4-1.6 mld.ani)
Paleoproterozoic era (1.6–2.5 mld.ani)
Statherian (1.6-1.8 mld.ani) • Orosirian (1.8-2.05 mld.ani) • Rhyacian (2.05-2.3 mld.ani) • Siderian (2.3-2.5 mld.ani)
Eonul Arhaic² (2.5–4 mld.ani)
Ere
Neoarhaic (2.5–2.8 mld.ani) • Mezoarhaic (2.8–3.2 mld.ani) • Paleoarhaic (3.2–3.6 mld.ani)Eoarhaic (3.6–4 mld.ani)
Eonul Hadean² (4–4.6 mld.ani)
 
 
Mil.ani = milioane de ani în urmă. Mld.ani = miliarde de ani în urmă. ¹ = Eonul Fanerozoic. ² = Supereonul Precambrian.
Sursă: (2017/02). Comisia internationala de stratigrafie - 13 iulie 2015. Diviziunile timpului geologic USGS - 10 martie 2013.
Control de autoritate
  • BNF: cb11933326q (data)
  • GND: 4172553-0
  • LCCN: sh99011709
  • NDL: 00574606
  • NKC: ph117683