María Corda

María Corda
Date personale
Nume la naștere	Farkas Mária Antónia
Născută	4 mai 1898[1][2] Deva, Hunedoara, România
Decedată	15 februarie 1976 (77 de ani)[3][4] Thônex⁠(d), Geneva, Elveția
Căsătorită cu	Alexander Korda (1919–1930)
Cetățenie	Ungaria
Ocupație	actriță silent film actor[*][[silent film actor (actor or actress who appears in silent films)|​]]
Limbi vorbite	limba maghiară limba germană limba engleză
Activitate
Domiciliu	Ungaria Viena Berlin Hollywood New York City Geneva
Ani de activitate	1919–1929
Modifică date / text

María Corda (Mária Antónia Farkas, n. 4 mai 1898, Deva, Hunedoara, România – d. 15 februarie 1976, Thônex^⁠(d), Geneva, Elveția) a fost o actriță maghiară și o vedetă a filmului mut în Germania și Austria.

Biografie

A început cariera de actriță în teatrele din Budapesta în primele zile ale Primului Război Mondial și la scurt timp după destrămarea Austro-Ungariei, a început să lucreze și în industria cinematografică. Primul ei rol a fost în Se ki, se be în 1919, al regizorului maghiar Korda Sandor, care va fi cunoscut sub numele de Alexander Korda. S-a căsătorit cu Sandor, în acel moment acesta era regizorul principal în industria de film din Ungaria, în 1919. El a distribuit-o în trei filme în acel an Trandafirul alb (Fehér rózsa), Ave Caesar! și Numărul 111 ( A 111-es) pe care le-a regizat.^[5][6]

Tânărul cuplu a fost afectat de agitația din Ungaria care a urmat la destrămarea Imperiului Austro-Ungar. Pentru o scurtă perioadă, Ungaria a fost o democrație condusă prost, apoi o dictatură comunistă și, în sfârșit  – cu sprijinul forțelor occidentale  – Miklós Horthy a transformat Ungaria într-o regență autoritară. Maria și Alexander au continuat să realizez filme, indiferent de cine a fost la putere, Maria fiind cea mai cunoscută actriță din Ungaria și soțul ei cel mai important regizor.^[5]

Cu toate acestea, soțul ei a fost luat în octombrie 1919 (în perioada Terorii Albe) de poliția secretă a lui Horthy și a dispărut,^[5] Maria a reușit să ajungă la cumnatul ei, Zoltan Korda, cei doi au aflat unde a fost ținut Alexander, la un hotel din Budapesta care era notoriu pentru faptul că avea o cameră de tortură în subsolul său. Maria s-a dus la Misiunea Militară Britanică și la nepotul ei, scriitorul englez Michael Korda,^[6] pentru că soțul ei să fie eliberat, în caz contrar amenințând că va provoca un scandal internațional prin care va expune foarte probabil rolul guvernului britanic în a-l defini pe Horthy ca regent.^[7][5][6]

Soțul ei a fost eliberat și apoi au fugit din țară, cei doi s-au mutat la Viena, o alegere logică, deoarece germana era a doua limbă a Ungariei.^[6] Aici și-au schimbat numele, el în Alexander Korda și ea, din motive necunoscute, în „Maria Corda” - cu C. La Viena, el a început să regizeze filme până în 1920, iar cuplul a avut un copil, Peter Vincent Korda, singurul lor copil, născut în 1921.^[8] Maria Corda a devenit în curând o vedetă a filmului mut austriac, jucând în filme epice regizate de soțul ei, ca de exemplu Samson und Delila (1922), sau în Die Sklavenkönigin regizat de Michael Curtiz (1924). Ea a jucat și într-un film epic italian similar, Gli ultimi giorni di Pompei (Ultimele zile ale Pompeiului, 1926), regizat de Carmine Gallone și Amleto Palermi după un roman omonim de Edward Bulwer-Lytton.

În 1926, Corda și soțul ei s-au mutat la Berlin, unde au avut succes ca echipă, el ca regizor, iar Maria în roluri principale. În curând au atras suficientă faimă astfel încât Mariei i s-a oferit un contract cu First National, un studio de la Hollywood; de asemenea și soțul ei a semnat contractul, ca un fel de ofertă la pachet. Au mers cu vaporul în America în acel an și s-au stabilit în Beverly Hills.

Din păcate, Corda nu a mai avut același succes la Hollywood. A apărut în primele producții ale lui Korda din SUA, în special The Private Life of Helen of Troy (1927), dar niciunul dintre filme nu a avut un prea mare succes. Din păcate, la fel ca multe alte vedete ale filmului mut din aceea perioadă, cariera ei la Hollywood s-a încheiat brusc în 1928 odată cu răspândirea filmelor cu sunet, mai ales că ea învățase puțină engleză și avea un accent pronunțat. Când contractele cu studioul s-au încheiat, Alexander s-a folosit de larghețea legilor privind divorț în California, punând astfel capăt unei căsătorii care a fost furtunoasă timp de mulți ani. El s-a întors în Europa și a ajuns repede să fie în centrul producătorilor britanici de film pentru următorii douăzeci și cinci de ani.

Corda s-a mutat la New York, unde a scris o serie de romane. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în apropiere de Geneva, în Elveția. Când fostul ei soț a fost numit cavaler în 1942, Corda a insistat să fie numită „Lady Korda”, cu toate că Alexander s-a recăsătorit între timp, iar după moartea lui ea a făcut mai multe încercări extrem de mediatizate pentru a se afirma ca văduvă și pentru a revendica o moștenire, dar a pierdut în instanțele britanice, deoarece fostul ei soț s-a căsătorit de trei ori.^[9] Korda i-a plătit o pensie substanțială până la moartea sa în 1956.^[10]

Filmografie parțială

• Ave Caesar! (1919) - A cigányleány / țiganca
• Neither at Home or Abroad (Se ki, se be, 1919) - Antónia Farkas
• White Rose (Fehér rózsa, 1919) - Gül Bejazet
• Kutató Sámuel (1919)
• Number 111 (A 111-es, 1920) - Olga / Vera (ca Antónia Farkas)
• Totote di Gyp (1921)
• La vita e la commedia (1921)
• Il sogno d'una notte d'estate a Venezia (1921)
• Masters of the Sea (1922)
• Samson und Delila (1922) - Julia Sorel / Delila, Abimelech's wife
• A Vanished World (1922) - Anny Lind
• The Unknown Tomorrow (1923) - Stella Manners
• Everybody's Woman (1924) - Theres Huber
• Tragedy in the House of Habsburg (1924) - Maria Vetsera
• The Moon of Israel (Die Sklavenkönigin sau The Slave Queen, 1924) - Merapi, The Moon of Israel
• Holnap kezdödik az élet (1924) - Maria Korda
• L'uomo più allegro di Vienna (1925) - Katy
• Dancing Mad (1925) - Lucille Chauvelin
• The Last Days of Pompeii (Gli ultimi giorni di Pompeii, 1926) - Nydia
• Madame Wants No Children (1926) - Elyane Parizot
• A Modern Dubarry (1927) - Toinette
• The Guardsman (1927) - Schauspielerin
• The Private Life of Helen of Troy (1927) - Elena din Troia
• Batalla de damas (1928)
• Tesha (1928) - Tesha
• A Modern Casanova (1928)
• Love and the Devil (1929) - Giovanna
• Heilige oder Dirne (1929) - Lydia, Thereses Freundin
• Queen of Fashion (1929) - Marion Gutman
• Rund um die Liebe (1929) (imagini de arhivă)
• Die große Sehnsucht (1930) - rolul ei (ultimul rol de film)

Referințe

Legături externe

• María Corda la Internet Movie Database
• Fotografii și literatură