Eusebiu Camilar
| Eusebiu Camilar | |||
 Scriitorul Eusebiu Camilar | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 7 octombrie 1910 Udești, Austro-Ungaria | ||
| Decedat | 27 august 1965, (55 de ani) București, Republica Socialistă România | ||
| Părinți | Ion și Natalia Camilar (născută Motrici) | ||
| Căsătorit cu | Magda Isanos | ||
| Copii | Elisabeta Camilar | ||
| Cetățenie |  România  | ||
| Ocupație | scriitor, traducător | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, satul Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române.[1][2]
Biografie
Părinții săi au fost țăranii Ion și Natalia Camilar (născută Motrici). A urmat cursurile școlii primare din satul natal și cele ale Liceului „Ștefan cel Mare" din Suceava, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” de astăzi. A debutat în 1929 cu versuri în „Moldova literară”, revista Societății Literare "Tinerimea" din Mihăileni. A fost căsătorit cu poeta Magda Isanos cu care a avut un copil , Elisabeta.
Opera literară
Scrieri
- Chemarea cumpenelor, București, 1937 (versuri)
- Cordun, București, 1942 (roman)
- Prăpădul Slobodei, Iași, 1943 (roman)
- Avizuha, București, 1945 (povestiri)
- Turmele, București, 1946 (roman)
- Focurile, București, 1945 (dramă; coautoare: Magda Isanos)
- Valea hoților, București, 1948 (roman)
- Negura, vol. I-II, București, 1949-1950 (roman)
- Împărăția soarelui, București, 1955 (note de călătorie în China)
- Poarta furtunilor, București, 1955 (povestiri)
- Inimi fierbinți, București, 1956 (proză)
- Valea Albă, București, 1957 (dramă istorică în versuri)
- Farmecul depărtărilor, București, 1966 (note de călătorie)
- Povestiri eroice, București, 1965
- Viforul, București, 1966 (povestiri)
- Cartea de piatră, București, 1981 (jurnal)
Traduceri
- Nikolai V. Gogol, Însemnările unui nebun, București, 1945
- Aleksandr S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1946
- Alexei N. Tolstoi, Povestiri rusești, București, 1947
- Maxim Gorki, Foma Gordeev, București, 1949
- As Ma, fata ecoului, București, 1955 (poezie chineză)
- Din poezia chineză clasică, București, 1956
- 1001 de nopți, 4 vol., București, 1956-1963 (basme arabe)
- Ovidiu, Tristele, București, 1957
- Eschil, Perșii, "Cei șapte contra Tebei", București, 1960
- Li Tai-pe, Poezii, București, 1961
- Aleksandr S. Pușkin, Dama de pică, București, 1963
- Kalidasa, Śakuntalā, București, 1964 (dramă în limba sanscrită)
- Ovidiu, Epistole din exil, București.
În alte limbi
- Fergeteg (Negura), traducere în limba maghiară de Nagy Elek, Bukarest, 1949.
- Fergeteg (Negura), traducere în limba maghiară de Nagy Elek, Editura Szikra, Budapest, 1949.[3]
Vezi și
Referințe
- ^ „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Acad.ro, accesat în
- ^ Nicolae Cârlan, Secvențe documentare cu Eusebiu Camilar și Magda Isanos, Editura Lidana, Suceava, 2010
- ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 333.
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- Pagina de web Elisabeta Isanos cu biografiile părinților ei, Magda Isanos și Eusebiu Camilar [1]
| ||||||||||||||
