Albín Brunovský

Albín Brunovský
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Zohor, Districtul Malacky, Slovacia[5] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[1][3][4][6] Modificați la Wikidata
Bratislava, Slovacia[7] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehoslovacia[5]
 Slovacia[8] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
cadru didactic universitar[*]
designer de timbre[*]
artist grafic[*]
ilustrator[*]
grafician[*]
profesor
artist vizual[*]
art educator[*][[art educator (educator focused on the arts)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba slovacă[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materVysoká škola výtvarných umení v Bratislave[*][[Vysoká škola výtvarných umení v Bratislave |​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Comenius din Bratislava  Modificați la Wikidata
Premiinárodní umělec[*][[národní umělec (title in Czechoslovakia, Czech Republic, and Slovakia)|​]] ()
Meritorious Artist[*][[Meritorious Artist (Meritorious Artist of Chechoslovakia)|​]] ()
Premiul de stat „Klement Gottwald”[*] ()  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Albín Brunovský (n. , Zohor, Districtul Malacky, Slovacia – d. , Bratislava, Slovacia) a fost un pictor, artist, designer grafic, litograf, ilustrator și pedagog slovac, considerat unul dintre cei mai mari pictori slovaci ai secolului al XX-lea.

Biografie

Albín Brunovský s-a născut în Zohor, Cehoslovacia de Crăciun, 25 decembrie 1935. Brunovský și-a început devreme cariera în artă lucrând la design scenic și postere. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Bratislava cu Prof. Vincent Hložník din 1955 până în 1961. Școala lui Hložník era bine-cunoscută pentru pregătirea artistică și tehnică în artele grafice la nivel înalt și pentru perspectiva umanistă. Pentru fondator, dar și pentru mulți dintre studenții lui, marele ciclu grafic al lui Goya „Ororile războiului” a servit drept model.[10] Brunovský a predat la Academie din 1966 până în 1990. Lucrările lui au înfățișat adesea mișcarea modernistă. Brunovský a fost de asemenea cel care a proiectat ultima serie de bancnote cehoslovace. Ilustrațiile lui au fost în principal pentru cărți de copii.

De-a-lungul carierei sale, Brunovský a experimentat tehnici grafice variate și a fost foarte influențat de poezie și literatură. Încă din școală el folosea tehnici precum xilogravura și linogravura. Gravura era o metodă caracteristică artei grafice a lui Brunovský din mijlocul anilor 1960. A fost, de asemenea, și pictor. Multe dintre ilustrațiile sale erau făcute cu acuarele și, la un moment dat, a început sa picteze lucrări majore.

Pe măsură ce priceperea lui a evoluat, i s-a schimbat și viziunea artistică. Când era tânăr, Brunovský manifesta tendințe suprarealiste, definite ca o tendință spre individualism și absurditate și jocul necontrolat al subconștientului. Mai târziu, lucrările sale au devenit mai evaluative și critice despre om în relație cu el însuși și cu societatea.[11]

Note

  1. ^ a b c d „Albín Brunovský”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Albin Brunovsky, Brunovsky, Albin[*][[Brunovsky, Albin (encyclopedia article)|​]]  |access-date= necesită |url= (ajutor)
  3. ^ a b c d Albín Brunovský, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Albin Brunovský, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  5. ^ a b ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română 
  6. ^ a b Albín Brunovský, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  7. ^ „Albín Brunovský”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în  
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ Ludmila Peterajova, "Introduction" to Albin Brunovsky (translator Till Gottheinerova), (Tatran, Bratislava, 1990), p. 16.
  11. ^ Peterajova, pp. 19 -24
  • v
  • d
  • m
Laureații Premiului Herder
1964–1970
1971–1980
  • 1971: Jiří Kolář
  • Blaže Koneski
  • Georgios Megas
  • Kazimierz Michałowski
  • Mihail Sokolovski
  • Zaharia Stancu
  • Bence Szabolcsi
  • 1972: Dragotin Cvetko
  • Atanas Dalchev
  • Branko Maksimović
  • Gyula Ortutay
  • Jaroslav Pešina
  • Henryk Stażewski
  • Virgil Vătășianu
  • 1973: Veselin Beshevliev
  • Stylianos Harkianakis
  • János Harmatta
  • Zbigniew Herbert
  • Eugen Jebeleanu
  • Petar Lubarda
  • Jan Racek
  • 1974: Władysław Czerny
  • Ivan Duichev
  • Ivo Frangeš
  • László Gerő
  • Stylianos Pelekanidis
  • Ján Podolák
  • Zeno Vancea
  • 1975: Józef Burszta
  • Hristo M. Danov
  • Stanislav Libenský
  • Maria Ana Musicescu
  • Gábor Preisich
  • Pandelis Prevelakis
  • Stanojlo Rajičić
  • 1976: Jagoda Buić
  • Marin Goleminov
  • Ioannis Kakridis
  • Dezső Keresztury
  • Nichita Stănescu
  • Rudolf Turek
  • Kazimierz Wejchert
  • 1977: Nikolaos Andriotis
  • Riko Debenjak
  • Emmanuel Kriaras
  • Albert Kutal
  • Máté Major
  • Krzysztof Penderecki
  • Anastas Petrov
  • Ion Vladutiu
  • 1978: Eugen Barbu
  • Đurđe Bošković
  • Kazimierz Dejmek
  • Stoyan Dzudzev
  • Béla Gunda
  • Jiří Hrůza
  • Yiannis Spyropoulos
  • 1979: Magdalena Abakanowicz
  • Ferenc Farkas
  • Zdenko Kolacio
  • Atanas Natev
  • András Sütő
  • Pavel Trost
  • Apostolos E. Vacalopoulos
  • 1980: Gordana Babić-Đorđević
  • Iván Balassa
  • Kamil Lhoták
  • Manousos Manousakas
  • Vera Mutafchieva
  • Alexandru Rosetti
  • Wiktor Zin
1981–1990
  • 1981: Emil Condurachi
  • Sándor Csoóri
  • Stefka Georgieva
  • Dimitrios Loukatos
  • Vjenceslav Richter
  • Eugen Suchoň
  • Elida Maria Szarota
  • 1982: Athanasios Aravantinos
  • Ana Blandiana
  • Vojislav J. Đurić
  • Sona Kovacevicová
  • Aleksandar Nichev
  • Jan Józef Szczepański
  • Imre Varga
  • 1983: Władysław Bartoszewski
  • Géza Entz
  • Jozef Jankovič
  • Gunther Schuller
  • Zdenko Škreb
  • Stefana Stoykova
  • C. A. Trypanis
  • 1984: Emilijan Cevc
  • Konstantinos Dimaras
  • Karel Horálek
  • György Konrád
  • Constantin Lucaci
  • Krasimir Manchev
  • Krzysztof Meyer
  • 1985: Branko Fučić
  • Růžena Grebeníčková
  • Adrian Marino
  • Demetrios Pallas
  • Károly Perczel
  • Simeon Pironkov
  • Andrzej Wajda
  • 1986: Georgi Baev
  • Tekla Dömötör
  • Boris Gaberščik
  • Konrad Górski
  • Johannes Karayannopoulos
  • Jiří Kotalík
  • Anatol Vieru
  • 1987: Roman Brandstaetter
  • Doula Mouriki
  • József Ujfalussy
  • Vladimir Veličković
  • Velizar Velkov
  • Gheorghe Vrabie
  • 1988: Roman Berger
  • Christos Kapralos
  • Zoe Dumitrescu-Bușulenga
  • György Györffy
  • Donka Petkanova
  • Mieczysław Porębski
  • Edvard Ravnikar
  • 1989: Maria Banuș
  • Ákos Birkás
  • Jerzy Buszkiewicz
  • Václav Frolec
  • Nikolai Genchev
  • Petar Miljković-Pepek
  • Nikos Gabriel Pentzikis
  • 1990: Liviu Calin
  • Bronisław Geremek
  • Aris Konstantinidis
  • Dejan Medaković
  • Virginia Paskaleva
  • Adriena Šimotová
  • András Vizkelety
1991–2000
2001–2006
  • 2001: Yurii Andrukhovych
  • Janez Bernik
  • János Böhönyey
  • Maria Kłańska
  • Marek Kopelent
  • Andrej Mitrović
  • Evanghelos Moutsopoulos
  • 2002: George Demetrius Bambiniotis
  • Māris Čaklais
  • Péter Esterházy
  • Radost Ivanova
  • Nedjeljko Fabrio
  • Aurel Stroe
  • Lech Trzeciakowski
  • 2003: Vasil Gyuzelev
  • Drago Jančar
  • Károly Manherz
  • Stanisław Mossakowski
  • Ales Rasanau
  • Ludvík Václavek
  • Ana Maria Zahariade
  • 2004: Theodore Antoniou
  • Michał Głowiński
  • Dušan Kováč
  • Fatos Lubonja
  • Éva Pócs
  • Kazimir Popkonstantinov
  • Romualdas Požerskis
  • 2005: Károly Klimó
  • Hanna Krall
  • Primož Kuret
  • Jiří Kuthan
  • Andrei Marga
  • Eimuntas Nekrošius
  • Krešimir Nemec
  • 2006: Włodzimierz Borodziej
  • Nicos Hadjinicolaou
  • Gabriela Kiliánová
  • Ene Mihkelson
  • Vojteh Ravnikar
Control de autoritate